Ajunși la Praid și în vara aceasta, am decis să vizităm două locuri mai puțin… dulci, și anume Salina și Muntele de Sare de la Praid, pentru a înțelege mai bine specificul acestei zone ce poartă denumirea de „Ţinutul Sării” (nume ce provine de la zăcămintele de sare Praid şi Sovata). Muntele de Sare, situat în partea de sud a localității Praid, în județul Harghita, este o rezervație naturală cu o suprafață de 60 de hectare, situată în zona numită Dealul Sării. Râul Corund care a săpat în acest munte, dar și activitățile de exploatare a sării ale omului au condus la formarea Canionului de Sare Praid, cunoscut și sub numele de Cheile Corundului. Aici se află cel mai mare zăcământ de sare gemă din Transilvania, care, prin faptul că este adânc de 2.7 – 3 km sub pământ, este considerat zăcământul cu cea mai mare adâncime din Europa.
Am ajuns la Muntele de Sare de la Praid într-o după-amiază a unei frumoase zile de început de vară; deși mă așteptam să găsesc doar un loc arid, plin de sărătură și lipsit de vegetație, după această vizită pot să spun că aici se află unul dintre cele mai fascinante locuri, care m-a suprins prin felul în care se prezenta și prin informațiile geologice pe care le-am dobândit doar vizitându-l.
Drumul spre rezervație se poate face cu mașina, dar și pe jos, luând la deal Strada Minei, cu case frumoase și pensiuni primitoare, în jurul cărora se văd curțile pline de verdele naturii. Cum ajungi la capătul străzii, treci podul și observi imediat intrarea spre rezervația Muntele de Sare de la Praid. O mică parcare și casa de bilete certifică faptul că ai ajuns la locul potrivit. Odată ce ai plătit biletul, ești liber să vizitezi acest loc, urmând un traseu care durează, de regulă, între o oră jumătate – două ore și care îți va arăta clar modul miraculos și fascinant în care lucrează natura.
Cu o lungime de un kilometru, traseul amenajat în rezervația Muntele de Sare de la Praid cuprinde mai multe puncte de interes. Care sunt acestea?
- Creasta de sare și extracția ilegală
- Băile cu nămol sărat
- Are pârâul apă dulce?
- Lapiezurile și prognoza meteo
- Conopidele și draperiile de sare
- Formarea cristalelor de sare
- Dolina de sare și apele înghițite
- Izvoarele și crustele de sare
- Minele vechi, Ocna Iosif
Noi am străbătut traseul în sens invers, aruncând mai întâi o privire asupra a ceea ce cândva a fost Ocna Iosif, vechea mină din care sarea se extrăgea cu ajutorul crivasului. Am pornit apoi pe o cărare umbrită, frumos amenajată, ce mi-a amintit oarecum de aleile din parcul amenajat în jurul Lacului Ursu din Sovata. La capătul acestei alei cu umbră binefăcătoare, începe adevăratul spectacol, căci dai aici peste primele caracteristici care au transformat această zonă într-un veritabil monument al naturii. Este uimitor cum, pe parcursul unui traseu de doar un kilometru, am aflat o sumedenie de informații interesante, pe care, deși ceva, ceva mai aflasem și în școală, numai vederea lor clară m-au făcut să le înțeleg și să le rețin.
Ce poți vedea?
- Izvoarele și crustele de sare
Ajunse la suprafață, izvoarele cu ape saturate de sare care se scurg până la poalele muntelui de sare, formează aici numeroase bălți și canale. Sub acțiunea razelor soarelui, apa se evaporă, rămânând sarea care se precipită (se cristalizează) pe pietre, crengi, pământ. Se formează astfel crustele de sare, asemănătoare unor boabe de mazăre, care, datorită soarelui, se întind pe suprafețe tot mai mari, creând impresia unui deșert de sare. Când plouă, aceste cruste se dizolvă, sarea dispare, iar procesul se reia odată ce razelele soarelui apar din nou.
- Dolinele de sare
Dolinele sunt forme de relief cu aspect de cavitate în formă de pâlnie, rezultate din dizolvarea rocilor solubile de la suprafață. Apa de ploaie se adună în această pâlnie, formând cavități în sare. O parte din apa acumulată ajunge în subteran, altă parte se întoarce la suprafață sub formă de izvoare. La Praid, apa din doline este pompată în bazinele ștrandului, acolo unde oamenii vin să facă baie pentru a-și ameliora diferite afecțiuni ale sistemului osteo-articular. Uneori însă apa se infiltrează în mină, așa cum s-a întâmplat chiar în această vară, când Salina Praid a fost închisă după ce apa a pătruns până aproape de Baza de agrement Orizont 50.
- Conopidele de sare
Conopidele și draperiile de sare sunt spectaculoase și certifică faptul că natura este un creator desăvârșit. Stâncile au părți expuse total precipitaților și părți la care apa de ploaie nu ajunge. Conopidele se formează pe părțile care nu sunt expuse direct la apa de ploaie și au aspectul unor mici conglomerate de sare adunate în forma unei conopide. Acolo unde suprafețele sunt verticale iar apa se află la limita dintre cădere și scurgere se formează draperiile de sare.
- Lapiezurile
Lapiezurile sunt opuse conopidelor, căci se formează pe partea stâncilor expuse direct precipitațiilor. Ele au aspectul unor muchii și crevase. În contact cu apa, sarea se dizolvă, formându-se numeroase canale și culmi – lapiezurile. Interesant este că aceste formațiuni sunt un bun indicator al vremii, prevestind apropierea ploii. La apropierea curenților de aer umed, stâncile de halit (sare gemă) devin gri la culoare, în timp ce, atunci când vremea este însorită, ele au culoarea albă.
- Izvorul cu apă sărată
Pe teritoriul rezervației este amenajat un izvor din care curge nimic altceva decât apă sărată. În spațiul în care se adună apa cineva a ridicat un mic foișor din lemn și a lăsat o cană; de ești curios să guști, constați că apa izvorului este într-adevăr extrem de sărată. Localnicii profită de acest lucru și folosesc apa izvorului pentru murături. Alături de izvor se află un fel de ștrand în care se pot face băi de nămol, foarte bune pentru afecțiunile reumatice. Pe pereții unui soi de vestiar din lemn sunt lăsate indicațiile despre felul în care trebuie să faci aceste băi de nămol, pentru a te putea bucura din plin de proprietățile vindecătoare ale sării și argilei.
În afara multitudinii de informații pe care le-am aflat, ceea ce m-a uimit cel mai mult pe parcursul acestui traseu a fost bogația vegetației. Eram convinsă că voi vedea în jurul nostru doar sare, în schimb verdele naturii nu ne-a părasit nicio clipă. De sus, de lângă Creasta de sare, valea Corundului se vede splendid, plină de un verde vivace sub un cer de vis. Este uimitoarea adaptabilitatea naturii la condițiile geologice, căci sub soarele de vară zâmbeau peste tot sumedenii de flori colorate, perfect adaptate mediului sărat în care trăiau. Aceste plante halofile (iubitoare de sare) au fost incluse în studiul pe care, încă din 1890, Gönczi Lajos l-a făcut asupra plantelor care se dezvoltă în această zonă: Limonium gmelini, Salicornea herbacea, Aster tripolium, Spergularia salina, Salsola soda, Artemisia salina, Plantago maritima și Statice gmelini. Eu nu cunosc, bineînțeles, aceste plante, dar le-am admirat puterea de supraviețuire și adaptabilitatea la un mediu atât de pretențios cum este cel de pe Muntele de Sare de la Praid.
Călătoria noastră a durat vreo două ore. Traseul este scurt, dar atât de surprinzător în informații, încât nu ai cum să nu te oprești pentru a admira. În amintirea mea, această vizită pe Muntele de Sare a rămas una din cele mai plăcute, așa că invit pe oricine petrece câteva zile în Praid să își facă timp pentru a vizita acest minunat monument al naturii pe care îl are țara noastră.
Ca un sfat, aș sugera ca această vizită să se facă la ore în care soarele nu este foarte puternic. Plimbarea făcându-se în cea mai mare parte în câmp deschis, razele prea puternice ale soarelui ar putea atenua plăcerea de a vizita acest loc care trebuie apreciat așa cum se cuvine.
