Anul acesta am participat iarăși la Festivalul baloanelor cu aer cald din Câmpu Cetății, festival ce se desfășoară în fiecare an, în ultimul weekend al lunii septembrie. În anul 2016, când am vizitat pentru prima dată acest sat pitoresc din județul Mureș, am aflat că este și satul care, din 2011, găzduiește în fiecare an un festival al baloanelor cu aer cald – Parada Baloanelor, eveniment realizat cu sprijinul partenerului oficial, Aeroclubul României. Am venit în sat în zilele de festival, iar ceea ce am văzut la ediția din 2016 ne-a plăcut atât de mult, încât nu am mai ratat nicio ediție ulterioară, iar ideea de a străbate țara în două pentru a nu rata festivalul nu a fost niciodată îndeajuns de puternică pentru a ne convinge să rămânem acasă.
Poate pentru că a fost prima ediție la care am participat, festivalul din 2016 a rămas pentru noi una din cele mai dragi amintiri ale noastre. Noi am ajuns în după-amiaza zilei de vineri, când festivalul abia începuse, iar zilele petrecute acolo au fost pentru noi de vis. Ziua rătăceam prin satul abia descoperit, care deja ne plăcea din ce în ce mai mult, sau asistam la activitățile care se derulau în cadrul festivalului, iar seara târziu, după ce ne bucuram de spectacolul baloanelor ancorate la sol, ne retrăgeam în liniștea pensiunii pe care o închiriaserăm, unde ne bucuram de tihnă și de un somn odihnitor.
A fost și momentul în care am experimentat zborul ancorat. Este cel mai la îndemână mod de a-ți face o idee despre cum este într-un balon cu aer cald. După zborurile libere de seară, baloanele erau ancorate la sol, iar oamenii adunați în număr mare la festival se puteau bucura de o scurtă ridicare de pe pământ. După ce plăteai biletul, puteai urca în nacela unui balon, care se ridica timp de două-trei minute de la sol, permițându-ți să vezi satul și împrejurimile de la câțiva metri înălțime. Nu am ratat, bineînțeles, această experiență.
Pe atunci, atmosfera festivalului era extraordinară. Pe lângă zborurile libere și ancorate, se desfășurau de-a lungul zilelor de festival multe alte evenimente, iar satul întreg era o forfotă. Pe pajiștea largă din Câmpu Cetății, acolo unde se ținea festivalul, turiștii veniți de pretutindeni se bucurau de concerte ținute pe o scenă ridicată în spațiul festivalului, de expoziții de mașini vechi și de arme medievale, de o mulțime de standuri cu produse artizanale vândute de meșteșugari locali, de locuri de joacă pentru copii și de un generos spațiu destinat vânzării și servirii unui larg sortiment de produse și meniuri delicioase, potrivite pentru toate gusturile. Ziua de festival se încheia târziu, aproape de miezul nopții, satul era puternic luminat de focul baloanelor care se ridicau în aer (Night Glow), iar oameni și mașini foiau dintr-o parte în alta a satului, într-o atmosferă de bucurie și încântare.
.
.
.
.
.
.
.
.
Pandemia din anul 2020 a întrerupt desfășurarea festivalului, iar după ce s-a reluat, în 2021, din festival nu s-au mai păstrat decât zborurile libere, pe bază de rezervări. Chiar și așa, satul a păstrat ceva din vâltoarea zilelor de altădată, iar turiștii nu au încetat să vină pentru festival, doar pentru a privi pregătirea pentru zbor al baloanelor.
Participanți și anul acesta la Festivalul baloanelor cu aer cald din Câmpu Cetății, am decis că a venit momentul să experimentăm și noi zborul liber. Soțul meu nici nu mi-a spus de această decizie, a lăsat să fie totul o surpriză, iar dacă la început am acceptat cu teamă ideea de a fi într-un aparat de zbor dus de vânt în orice direcție dorește acesta, la final am spus cu mâna pe inimă că a fost una dintre cele mai frumoase experiențe pe care le-am încercat și pe care mi-aș dori să o pot repeta. O recomand oricui.
Zborul cu balonul se face așadar doar pe bază de rezervări, iar doritorii nu sunt puțini. Zilele de festival încep cu ședințele tehnice, care au loc dimineața și seara, înainte de zboruri. Sunt momente importante; organizatorii, piloții baloanelor și turiștii care au făcut rezervări se adună în locurile stabilite și pun la punct detaliile tehnice și organizatorice. Acum se stabilește dacă sunt condiții meteorologice prielnice pentru zbor, se decid locurile de unde să se ridice baloanele și se repartizează turiștilor baloanele în care vor zbura. Baloanele nu se ridică decât la anumite ore, dimineața și seara, atunci când condițiile meteorologice permit ridicarea în siguranță de la sol a aparatului. Condițiile atmosferice și dealurile din jurul satului Câmpu Cetății sunt prielnice pentru zborurile în baloane cu aer cald, iar dacă se întâmplă ca vremea să nu permită ridicarea în condiții sigure de la sol a balonului, orice zbor este anulat. După ce ședința tehnică se încheie, mașinile se încolonează și toți pornesc spre spațiul ales pentru ridicarea baloanelor în aer.
Odată ajunși pe pajiștea stabilită, spectacolul începe. În aburii dimineții care abia își intră în drepturi, echipele participante la festival încep să-și întindă baloanele. Este o muncă fascinantă, temeinică și atent făcută, pe care turiștii – cei care au făcut rezervări sau cei care vin doar ca să privească – pur și simplu o sorb din priviri. Baloanele sunt coborâte din mașini și întinse pe pământ ca niște șerpi colorați, nacela este prinsă de balon, focul este și el aprins, iar anvelopele încep încet-încet să se umfle, ridicându-se greoi de pe pământ, sub puterea aerului cald împins înăuntrul lor. Fiecare echipă muncește asiduu, iar membrii ei lucrează la unison, atenți la detalii și la desfășurarea corectă a balonului. Nu există loc pentru greșeli. În atmosfera dimineții de toamnă, cu munții încremeniți sub neguri, ai impresia că asiști parcă la un ritual străvechi, în care aerul și pământul se confundă, iar tu, omul mic, te pierzi în fața spectacolului măreț, adorându-l. Baloanele răsuflă din greu, într-un fundal sonor specific, și luptă să se ridice semețe de pe sol. Din când în când, din rezervoarele pline țâșnesc spre cer flăcări, luminând pajiștea, asemenea unor focuri sacre menite să purifice locul și lumea.
Aerul cald împins prin puterea focului înăuntrul balonului ridică încet-încet anvelopa de pe sol, care, pe măsură ce primește tot mai mult aer, își ia forma ovoidală. Balonul este pregătit acum să-și ia zborul și e nărăvaș ca un armăsar prins în hățuri, dornic de libertate. Din nacela pe care membrii echipajului o țin lipită de pământ, pilotul verifică detaliile tehnice. Odată verificările făcute, pasagerii (de la 1 la 4, în funcție de greutatea acestora) sunt ajutați să urce în nacelă, instructajul (unde să te poziționezi în nacelă, cum să te pregătești la coborâre pentru impactul cu solul etc.) este făcut de către pilot acolo pe loc, apoi balonul își poate lua zborul. Membrii echipajului dau drumul nacelei, iar balonul începe să se înalțe, sub privirile celor de jos, care nu se mai satură să privească, recompensând prin admirație împlinirea dorinței de veacuri a omului, aceea de a zbura.
Zborul în sine este un alt spectacol. Lumea de sus nu este la fel cu cea de jos și descoperi cu surprindere că, după emoția momentului desprinderii de sol, începe să îți placă. Nimic din ceea ce de jos părea atât de fioros nu se mai simte în aer. Aerul blând împinge încetișor balonul, care alunecă în direcția impusă de vânt. Pilotul are totuși posibilitatea de a coborî sau de a înălța balonul, după cum este nevoie. Iar după cum aveam să constat, chiar este nevoie, căci uneori baloanele se apropie între ele, iar al nostru chiar s-a lovit de altul. Împinse de vânt, baloanele s-au apropiat, iar anvelopele s-au atins, dar nimic nu s-a întâmplat, căci piloții le-au depărtat rapid unul de celălalt, unul coborând și altul urcând. Baloanele trec unele pe sub celelalte, unele coboară, altă urcă, într-un zigzag vertical, iar totul pare un joc colorat, în care nu mai simți teamă, ci doar plăcere, bucurie și încântare. Mai târziu, când baloanele încep să-și oprească zborul, le vezi alunecând încet spre pământ, apoi anvelopele lăsându-se ușor pe o parte, ca niște fetițe obosite și bosumflate, semn al zborului dus cu succes până la capăt.
Iar priveliștea? De vis. Inițial ești atent la oamenii de sub tine, apoi, pe măsură ce te îndepărtezi de aceștia, începi să privești în jur, căutând din ochi celelalte baloane și urmărindu-le zborul. Abia după ce te relaxezi începi să te bucuri și de priveliște. Verdele parcelat al pajiștelor, coamele blajine ale dealurilor, crestele munților care se văd în depărtare, cerul pe care îl simți parcă mai aproape de tine și seara care se lăsa elegantă peste lume (noi am zburat după-amiaza), toate la un loc se unesc într-un tablou încântător, care nu are cum să nu te bucure și să nu te emoționeze. Las imaginile de mai jos să vorbească.
Oricât ar dura, zborul durează oricum prea puțin. La coborâre, pilotul oferă intrucțiuni despre cum va decurge momentul atingerii balonului de sol și cum să te pregătești pentru impact. Ca și ridicarea, și momentul coborârii este tot o colaborare între pilot și ceilalți membri ai echipajului, care așteaptă balonul în locul unde se presupune că va atinge pământul, pentru a prinde nacela și a o ține bine lipită de pământ. Uneori se întâmplă ca impactul cu solul să fie mai dur, căci nacela are tendința să țopăie și chiar să se răstoarne. Pilotul nu ascunde acest lucru și oferă sfaturi despre cum să amortizezi impactul. Coborârea noastră a fost însă lentă, iar momentul atingerii balonului de sol abia l-am simțit. Am coborât din balon cu mult regret, dar cu mulțumirea că mi-am învins teama și că m-am putut astfel bucura de o experiență deosebită.
Mai sunt și alte surprize care însoțesc acest prim zbor cu balonul, pe care însă nu am să le dezvălui aici, în speranța ca poate cine va citi aceste rânduri va avea într-o zi bucuria de a zbura într-un balon cu aer cald și nu ar fi corect să stric aceste surprize pe care membrii echipajului le pregătesc cu mare drag.
Munca echipajului nu se încheie odată cu zborul. Anvelopa trebuie bine dezumflată, iar balonul strâns corect și urcat în remorcă, pentru a o lua apoi de la capăt la următorul zbor.
Festivalul baloanelor cu aer cald din Câmpu Cetății este cel mai vechi festival de acest gen din Transilvania, anul acesta ajungând la cea de a șaisprezecea ediție. Din câte am aflat, se intenționează scoaterea festivalului din Câmpu Cetății, căci evenimentul a ajuns atât de cunoscut, încât numărul mare de turiști a crescut de la an la an, iar localitatea nu mai face față. Câmpu Cetății este un sat cu o singură intrare, mai departe de el nu te poți duce decât în pădurile ce acoperă munții, iar numărul mare de mașini lăsate pe șosea blochează efectiv satul. Anul acesta doar duminică baloanele s-au ridicat din sat, de pe o pajiște de lângă Hanul Pescăresc. Noi nici nu ne-am mai dus până acolo să le vedem înălțându-se, le-am privit ridicându-se în văzduh efectiv din camera în care ne aflam. Și chiar dacă organizatorii vor găsi o altă locație mai generoasă pentru acest festival, cu siguranță vom continua să fim an de an spectatori la ceea ce pentru noi va rămâne mereu Festivalul baloanelor cu aer cald din Câmpu Cetății.
De reținut:
-Primul balon cu aer cald a fost construit la 14 decembrie 1782 de către frații Montgolfier, iar primul zbor cu balonul cu om la bord a avut loc la Paris, în Franța, în 1783. Primii pasageri ai unui balon au fost o oaie, o rață și un cocoș.
-Balonul cu aer cald este cea mai veche aparatură de zbor inventată de oameni.
-Balonul cu aer cald cuprinde trei elemente importante: anvelopa, nacela și arzătorul.
-Anvelopa are, de regulă, formă sferică, dar poate avea orice altă formă: de înghețată, de cârnat, de coroană, de cățel… ce se dorește. Este realizată din nylon termorezistent, din mai multe fâșii verticale, este ușoară, foarte puternică și poate avea în jur de 30 m înălțime. Anvelopa nu este complet etanșă, în partea de sus având o despicătură ce are rol de ventilație.
-Nacela este coșul în care, de regulă, se află pilotul, pasagerii, instrumentele de zbor și arzătoarele. Este construită din răchită și are margini din metal sau oțel inoxidabil.
-Pentru a zbura, baloanele cu aer cald folosesc propan. Zborul are la bază diferența de temperatură dintre aerul din interiorul balonului cu cel din exterior. Când aerul din interiorul anvelopei este încălzit, balonul se ridică, când aerul este răcit, balonul coboară. De fapt, balonul nu zboară, ci plutește.
-Baloanele sunt conduse de un pilot, care, după un anumit număr de ore de practică, primește licență de pilot de la Autoritatea Aeronautică Civilă și care are certificat medical asemănător cu al comandanților de nave aeriene.
-Balonul cu aer cald se înalță, de obicei, între 60 și 3000 de metri și zboară cu viteza vântului. Ca exemplu, într-o oră de zbor cu viteza vântului de 3 m/s, distanța parcursă va fi de aproximativ 11 km. Recordul de altitudine la care a zburat un balon cu aer cald este de 21.000 metri, record atins de un pilot indian. Acesta a purtat în timpul zborului un combinezon spațial.
-Pentru un zbor fără probleme, condițiile meteorologice favorabile sunt: vizibilitate bună, lipsa turbulenţelor atmosferice şi a precipitaţiilor, temperatura aerului cuprinsă între -15 și +40, viteza vântului nu mai mare de 4 m/sec. Aceste condiții sunt îndeplinite, în general, dimineața devreme și/sau după amiaza, chiar înainte de apus.
-În balon nu se fumează, iar pasagerii băuți sau care au consumat droguri sunt respinși.
-Statistica arată că posibilitatea unui accident într-un balon cu aer cald este mult mai mică decât dacă te afli într-un vehicul de pe pământ. Greșelile se fac de cele mai multe ori la sol și nu în aer.
-Cel mai mare pericol pentru un balon cu aer cald îl reprezintă firele de înaltă tensiune.
-Cel mai mare balon cu aer cald din lume poate transporta până la 36 de persoane.
-Există în lume numeroase campionate de ballooning, în timpul cărora pot fi văzute cele mai spectaculoase aparate de acest fel.
-În nacela unui balon cu aer cald nu este frig, nacela fiind încălzită de flacăra arzătorului.
-Deplasarea cu balonul cu aer cald este atât de lină, încât nu poți avea rău de mișcare.
-Există o frumoasă Rugăciune a pilotului unui balon cu aer cald, pe care o las aici:
„Fie ca vântul să te primească cu blândețe.
Fie ca soarele să te binecuvânteze cu mâinile sale calde.
Să zbori atât de sus și atât de frumos încât Dumnezeu
ți se va alătura în râs și ușor
te va înapoia în brațele iubitoare ale Pământului-Mamă.”
-Mulțumesc soțului meu!
Informații actualizate de la an la an puteți găsi pe site-ul festivalului: paradabaloanelor.ro
