Probabil că cel mai vizitat loc din Câmpu Cetății, sat component al Comunei Eremitu aflat la doar 18 km. de Sovata este Hanul Pescăresc din Câmpu Cetății (Vármezői Halászcsárda). De altfel, așa am descoperit și noi acest sat care ne-a mers direct la suflet: vizitând într-o zi de vară Hanul Pescăresc, la invitația unor cunoștințe ale noastre. Nu auziserăm până atunci nici de Câmpu Cetății, nici de această Păstrăvărie renumită în țară, nici de celelalte atracții pe care le oferă satul, precum Mocănița care străbate drumul Sovata – Câmpu Cetății, drumețiile cu Safari Tours prin munții Gurghiului sau Lacul cu Arini. Odată descoperite însă, le-am vizitat an de an și nu am decât cuvinte de laudă despre toate acestea.
Pe site-ul acestei locații, există următoarea relatare: Lokodi Gergely născut în anul 1896 pune în funcţiune pe braţul mare al Nirajului un gater. Afacerea care în anul 1929 ia numele de Lokodi et Co. este organizată sub forma unei societăţi pe acţiuni. El iese din societate şi în 1934 cumpără un teren în zona Lapos. Aici creează mai multe lacuri pe care o populează cu păstrăv curcubeu. Cel de al Doilea Război Mondial întrerupe dezvoltarea păstrăvăriei şi produce pagube grave, dar deja în anul 1948 se dovedeşte a fi iarăşi o afacere profitabilă. Elanul dezvoltării este întrerupt de statalizarea averilor private iar păstrăvăria intră în posesia statului român. După revoluţia din 1989 aceasta reintră iarăşi în posesia familiei Lokodi. În anul 1994 este construit o primă clădire care va fi nucleul hanului pescăresc de astăzi. În 2009 este deschis noul Han Pescăresc. (Sursa: www.halaszcsarda.ro)
Ceea ce pe atunci era începutul timid al unei afaceri, astăzi este o afacere înfloritoare, care a adus renume satului. În prezent, Hanul Pescăresc din Câmpu Cetății este vizitat anual de mii de turiști, veniți de peste tot pentru a degusta deliciosul păstrăv prăjit cu mujdei și mămăliguță. Hanul a devenit nucleul acestui complex turistic format din numeroase locuri de cazare în niște căsuțe tare drăgălașe, restaurant, terasă, curte, saună și locuri de joacă pentru copii. Atracția principală rămân însă iazurile cu pești, întinse pe o vastă suprafață, un adevărat parc în care aleile șerpuiesc printre iazurile în care trăiesc diferite specii de pești, mai ales păstrăv. Turiștii se pot plimba pe îndelete în acest spațiu deosebit și, mai ales, pot pescui, dacă doresc, păstrăv delicios ce poate fi gătit acolo, direct, sau luat acasă, pentru a fi consumat mai târziu.
Ceea ce trebuie bine precizat este că Hanul Pescăresc din Câmpu Cetății (Vármezői Halászcsárda) nu se află chiar la șosea, ci la aproximativ 50 de metri de aceasta. Ni s-a întâmplat de multe ori, în plimbările noastre prin sat, să observăm mașini mergând până în capătul satului și apoi întorcându-se pentru ca cei din interiorul mașinii să întrebe unde este hanul. Deși bine semnalizat prin panouri publicitare situate pe marginea șoselei, Păstrăvăria nu sare ușor în ochi, tocmai pentru că nu se află pe strada principală. Din șosea se face pe partea dreaptă o mică alee străjuită de coniferi înalți, cu case drăguțe pe o parte și pe alta a aleii și, imediat ce treci de Pepiniera Pinus, spațiul se lărgește și imediat înțelegi că ai ajuns la han.
Hanul în culori maronii, semn al legăturii sale cu pământul, își așteaptă turiștii cu mult drag. Este situat chiar la marginea iazurilor, terasa acoperită a acestuia fiind ridicată chiar deasupra apei. Pe partea laterală a hanului, se face aleea care duce către iazuri, de-a lungul căreia se află o altă terasă. Turiștii se pot opri aici pentru a lua masa în restaurant ori la una dintre terase, pentru a pescui păstrăv din lacul situat în imediata apropiere a terasei acoperite sau pentru a se plimba pe aleile înverzite din jurul lacurilor. Lângă han găsesc un stand de unde pot închiria tot ce este necesar pentru a pescui, de la undițe până la momeală, iar peștele prins se cumpără. Este interzisă eliberarea peștelui pescuit înapoi în iaz, pentru că acesta oricum nu va supraviețui. În restaurantul cu o capacitate de 400 de locuri, detaliu care îl face perfect pentru anumite evenimente, turiștii se pot bucura de un meniu diversificat, dar alegerea perfectă nu poate fi alta decât renumitul păstrăv prăjit în crustă de mălai, cu usturoi și mămăliguță. Un deliciu!
În fața hanului se întinde o parcare vastă, care uneori, în zilele calde de vară, se umple în totalitate de mașinile turiștilor veniți din toate colțurile României sau din străinătate. Parcarea face legătura cu o altă parte a complexului, partea de cazare, în care se află numeroase căsuțe vopsite în aceleași culori cu cele ale hanului. Căsuțele sunt așezate în formă de U, în jurul unui spațiu verde, la capătul căruia se află și un loc de joacă pentru copii. Îmi place extrem de mult situarea căsuțelor dincolo de parcare, nu foarte aproape de restaurant, astfel încât turistul să se poată bucura în voie de liniștea și farmecul zonei. Pe părțile laterale căsuțele oferite pentru cazare conțin o cameră cu baie proprie, iar pe partea de mijloc, în spatele curții, sunt căsuțele – apartament, cu câte două camere prevăzute cu băi proprii, potrivite pentru familii sau grupuri de patru persoane.
Noi ne-am cazat de câteva ori la han, și vara, și iarna, iar experiența a fost de fiecare dată perfectă. Camerele sunt mari și, fără a fi prea pretențioase, sunt în schimb prevăzute cu tot ce este nevoie pentru o ședere confortabilă, foarte curate și îngrijite, cu mobilier maroniu din lemn masiv, ce conferă încăperilor un aspect rustic. Ca minusuri, aș preciza doar oglinda din baie prea sus poziționată pentru mine și televizorul, de asemenea, prea mic. Îmi place în schimb foarte mult că în fața fiecărei camere se află o mică terasă cu masă și băncuțe de lemn, unde turiștii ies seara pentru a se bucura de tihna și frumusețea locului. Pe timp de iarnă, camerele sunt atât de bine încălzite, încât nopțile dădeam termostatul la 0 pentru a putea ajunge la o temperatură potrivită pentru un somn odihnitor. Aproape de căsuțe se află și o saună micuță pe care turiștii doritori o pot folosi, la cerere.
Cum nu mă omor cu pescuitul, preferatele mele rămân cu siguranță plimbările printre iazurile cu pești. Am făcut aceste plimbări în orice anotimp, și dimineața, la ora răsăritului, când natura se trezește la viață, și spre asfințit, când păsările locului vin să se hrănească cu pești, broscuțe sau insecte – un adevărat spectacol. Iar acest spectacol al naturii este atât de fascinant, încât, deși am vizitat păstrăvăria de atâtea ori, știm sigur că aceasta rămâne încă un loc de vizitat ori de câte ori se poate, în fiecare an, în fiecare anotimp.
La han, turiștii mai pot vizita Pepiniera Pinus aflată în imediata sa apropiere, loc în care vor găsi numeroase specii de conifere, arbuști, plante diversificate, pe care le pot cumpăra. Între han și pepinieră se află un magazin de suveniruri, de unde se pot cumpăra obiecte care să amintească de popasul la Hanul Pescăresc din Câmpu Cetății, iar vara, când căldura este în toi, se deschide și toneta de înghețată.
Hanul Pescăresc din Câmpu Cetății (Vármezői Halászcsárda) este un loc fermecător, care atrage anual un număr foarte mare de turiști. Nu s-a întâmplat să ajungem la han și să nu observăm turiști sosiți acolo măcar pentru a lua masa. Dar zona din jurul satului Câmpu Cetății este atât de frumoasă, încât ar fi păcat să nu rămâi în sat măcar câteva zile, pentru a te putea bucura din plin de tot ce oferă interesant și atractiv această zonă. Descoperiți-o și voi!
