De ani de zile, suntem pasionați de târgurile de vechituri. Și înainte, dar mai ales de când ne-am obișnuit să umblăm prin Transilvania, pe lista locurilor pe care dorim să le vedem sunt cel mai adesea incluse și aceste târguri. Ni se întâmplă de multe ori, când știm că vom ajunge într-un oraș anume, să ne interesăm în ce zi se organizează în localitatea respectivă un târg de vechituri și să ne planificăm vizita în acel oraș în funcție de ziua în care se organizează aceast târg. Așa că luna aceasta, când s-a organizat Târgul de la Negreni, cel mai mare târg de antichități din România, am fost prezenți acolo.
Aflaserăm de ceva timp de acest mare târg care se organizează anual în Negreni, dar niciodată nu s-a potrivit să putem merge acolo în zilele respective. Vara aceasta însă lucrurile s-au așezat în așa fel, încât vineri seara ne aflam deja în acest sat, în spațiul amenajat desfășurării târgului.
Comuna Negreni este așezată în vestul județului Cluj, undeva cam la jumătatea distanței dintre Cluj-Napoca și Oradea, pe malul Crișului Repede. Este înconjurată de dealuri domoale (Dealul Flora, Dealul Rupturii sau Măgura Mare), acoperite de păduri de foioase, cu altitudini cuprinse între 600 m și 900 m. Este o zonă frumoasă, blândă, cu vânt puțin, așa că dimineața sau seara, deși plouase mult în ziua în care am ajuns noi, temperatura era perfectă, iar atmosfera calmă și liniștită, fără nicio urmă de adiere de vânt.
Târgul de la Negreni se desfășoară pe platoul de lângă Crișul Repede, timp de 4 zile, cuprinzând weekendul. Târgul se organizează de două ori pe an: Târgul Coaselor, desfășurat în luna iunie, și Târgul de Toamnă – Fechetău, cum i se mai zice – care are loc în al doilea weekend al lunii octombrie. Existența târgului de la Negreni pare a fi de secole, căci, cunoscut încă din perioada medievală, a fost menționat prima dată în anul 1815, în „Calendarul târgurilor”. Târgul avea un rol important în viața localnicilor din zonă; de aici, oamenii își cumpărau vara unelte agricole necesare lucrărilor din această perioadă – de unde provine și numele Târgul Coaselor -, iar toamna își achiziționau alimente și produse necesare în sezonul de iarnă.
În prezent, Târgul de la Negreni a devenit tot mai renumit și atrage numeroși cumpărători din țară și din afara țării, oferindu-le acestora o mulțime de produse mai puțin destinate domeniului agricol, ci mai ales colecționarilor de obiecte vechi: cusături și porturi populare, artizanat, mobilier de epocă, antichități, farfurii pictate, sculpturi din lemn, timbre, cărți, porțelanuri, bibelouri, statuete, tablouri, ceramică, icoane și alte obiecte decorative, dar și haine, încălțăminte, biciclete, electronice, electrocasnice, instrumente și unelte folosite în diferite domenii. Pentru mulțimea adunată la târg, există și numeroase standuri de produse alimentare, preparate acolo, pe loc.
Târgul se întinde pe o suprafață de peste 9 hectare, mai mult de 6,3 hectare fiind proprietatea publică a comunei și 2,8 hectare proprietatea Composesoratului Negreni. Accesul se poate face cu mașina, cu autobuzul sau cu trenul. Amploarea acestui eveniment a ajuns atât de mare, încât în aceste zile trenurile care trec prin Negreni au punct de oprire chiar în locul târgului, aproape de intrare.
După cum am spus, noi am ajuns în Negreni vineri seara și am găsit târgul la închidere, când oamenii își strâgeau de zor produsele. Am găsit deschise standurile de mâncare și câteva alte standuri cu produse, pe care vânzătorii întârziau să le închidă. Din câte am aflat rapid, o ploaie de vară bogată, căzută în după-amiaza acelei zile, umflase apele Crișului Repede, care ieșiseră din matcă, inundânt o bună parte din zona târgului. Dar oamenii păreau învățați cu capriciile unei vremi năzuroase, așa că nimeni nu părea supărat; dimpotrivă, atmosfera era deschisă, veselă, calmă, iar vânzătorii se linișteau în jurul standurilor, adunați la vorbă și la muzică de ceteră.
Zilele de weekend în care am stat în Negreni le-am petrecut colindând printre standurile cu produse, în căutarea vreunui chilipir pe placul nostru. Nu știu exact dacă mergem vreodată la aceste târguri de vechituri cu scopul de a cumpăra un produs anume. Mergem să vedem, aceasta este deviza noastră, iar dacă se întâmplă să ne sară în ochi vreun produs care să ne placă, îl cumpărăm. Varietatea produselor este mare, de la vechituri vândute de bătrânii locului pe câțiva lei, până la obiecte de colecție de sute de euro pe care colecționari veniți din întreaga lume încearcă să le cumpere la prețuri cât mai avantajoase. Un amalgam de forfotă, rumoare, foială, târguială, o mulțime pestriță, colorată, aflată permanent în mișcare și sumedenie de obiecte variate, mărturii ale unei lumi în trecere, în care nostalgia, provizoriul, temporarul, viciul se împletește cu deliciul, autenticul, rafinamentul, aristocrația, noblețea – aceasta este atmosfera târgului, o atmosferă pregnantă, fascinantă, care nouă ne place foarte mult.
Târgul are și valoare instructivă, mai ales pentru copii, dar și pentru noi, cei mai mari, căci găsești acolo o mulțime de obiecte ale vremurilor de altădată, a căror utilizare aproape că nici nu o mai cunoaștem. Dacă vrei să cunoști cum se trăia odinioară, ce obiecte foloseau strămoșii și bunicii noștri, un târg de vechituri este perfect pentru acest lucru. Noi am admirat aceste obiecte, unele în stare perfectă chiar și după atâția ani, funcționale încă, am întrebat despre utilitatea lor și le-am admirat așa cum merită, ca mărturii ale unor vremuri pe cale de a fi uitate, mai rudimentare, dar inventive, cu un farmec de poveste.
Atât de mult ne-a plăcut la Târgul de la Negreni în această ediție de vară, încât știm sigur că, dacă serviciul ne va permite, vom face tot posibilul să ajungem și la târgul de toamnă. Căci așa se spune, că Târgul de la Negreni din vară, care nouă ni s-a părut atât de mare, este doar un frate mai mic al celui din toamnă. Îndrăgostiți de atmosfera unor astfel de târguri, vom încerca să cunoaștem acest târg renumit în adevărata lui splendoare, la toamnă. Rămâne de văzut!
