La Muzeul ASTRA din Sibiu am ajuns din considerente personale. Călătoream prin Transilvania și, ajungând în zona Sibiului, o oprire la acest fascinant muzeu în aer liber a fost impetuos necesară. Spun că ne-am oprit să-l vizităm din considerente personale, pentru că aici, în acest spațiu etnomuzeal se află și realizarea bunicului soțului meu, meșter foarte priceput și căutat în satele din jurul Mahmudiei și creatorul căsuței dobrogene din spațiul muzeului din Sibiu. Aici am făcut popas într-o frumoasă zi de vară, iar primul loc vizitat a fost, bineînțeles, chiar căsuța dobrogeană.
Așezat într-o zonă foarte pitorească din apropierea orașului, în rezervaţia naturală “Dumbrava Sibiului”, Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” de lângă Sibiu este un loc care și-a câștigat pe drept cuvânt renumele de cel mai mare muzeu în aer liber din Europa. Întins pe o suprafață de 96 de hectare, acest spațiu muzeal cuprinde cam 10 km. de alei, un lac de 6 hectare, peste 400 de case, anexe gospodăreşti şi instalaţii tehnice și peste 20 000 obiecte de inventar funcțional, multe dintre ele de o valoare etnografică incontestabilă.
Muzeul este împărțit mai multe sectoare tematice expoziționale:
- Producerea și prelucrarea produselor agro-alimentare
- Extragerea și prelucrarea minereurilor și materiilor prime organice (nealimentare) și anorganice (lemn, vegetale, argilă, minereuri, piatră, metale)
- Prelucrarea pieilor, blănurilor și fibrelor textile (vegetale și animaliere)
- Transporturile tradiționale
- Zona destinată monumentelor de utilitate publică
Spațiul muzeal scoate în evidență preocupări ancestrale ale poporului român, datini și obiceiuri ce vin din vechime: pescuitul, agricultura, apicultura, prelucrarea lemnului, a textilelor și a metalului, vânătoarea, creșterea animalelor, olăritul, morăritul, arhitectura și arta populară. E ca o întoarcere în vremurile din urmă, în care putem admira elemente ce astăzi nu mai sunt în practică, dar care au o savoare plăcută și un iz de timp apus, ce continuă să fascineze generațiile actuale, chiar și după ce vremea lor s-a stins.
Este nevoie de câteva ore pentru a vizita întregul spațiu expozițional, dar plimbarea pe alei și printre monumente și clădiri este atât de plăcută, încât parcă nici nu simți cum trece timpul. Așa cum am spus, pe noi ne-a interesat în primul rând căsuța dobrogeană, în care am pășit de parcă am fi pășit în curtea bunicii, căci am recunoscut imediat toate caracteristicile specifice unei astfel de case: casă dreptunghiulară cu prispă, acoperiș de stuf, pereți văruiți în alb, lemnăria vopsită în albastru. Astfel de case vezi pretutindeni prin Dobrogea, iar stuful acela de pe acopriș, pe care doar meșterii locali se pricep să îl lege, face minuni, căci păstrează casa foarte răcoroasă pe timp de vară. Noi ne-am plimbat cu mare drag prin curtea și prin încăperile casei și ne-am bucurat că bunicul, care acum nu mai este, a lăsat în urma lui un semn al trecerii sale pe pământ, al hărniciei și priceperii sale, care pe noi ne face foarte mândri.
Nu foarte departe de casa dobrogeană se mai află o moară din zona Dobrogei, la care am făcut de asemenea popas. Este, de fapt, doar una din multele mori pe care Muzeul ASTRA din Sibiu le deține, mai exact 33 de mori de cereale cu caracteristici, tipologii și moduri de funcționare diversificate, mori care scot în evidență caracterul fundamental agrarian al poporului român, dar și capacitatea oamenilor din lumea rurală de a crea invenții care să le ușureze munca și traiul de zi cu zi.
Plimbându-te pe aleile muzeului, poți face popas la diverse clădiri aduse din zone diferite ale țării. Fiecare clădire are farmecul ei, ascunzând sub particularitățile specifice zonei din care a fost adusă mireasma timpului și dulceața amintirii. Casele acestea sunt construcții strămutate, dezmembrate din locul în care au dăinuit inițial și reasamblate apoi în spațiul muzeal. Zona destinată monumentelor de utilitate publică este fascinantă, aici putând fi văzute două biserici și o școală, două hanuri și o cârciumă, două pavilioane de joc, o popicărie și două remize de pompieri, o casă de vrăjitoare sau un scrânciob. Dacă doriți, puteți căuta printre multitudinea de clădiri întâlnite aici casa care se presupune că se află pe bancnota de 10 lei.
În mijlocul spațiului muzeal se întinde pe 6 hectare un lac frumos amenajat, în care sălășuiesc numeroase specii de viețuitoare și în jurul căruia s-a dezvoltat o floră bogată. Pe acest lac s-a construit și o frumoasă scenă, cu amfiteatru în aer liber, loc potrivit pentru diferitele concerte sau spectacole care au loc acolo. De asemenea, este posibilă plimbarea cu lotcile pe lac.
De altfel, spațiul muzeal de la muzeul ASTRA din Sibiu nu înseamnă doar observarea unor monumente, clădiri și unelte din alte timpuri, ci și bucuria de a profita de agrementul oferit publicului vizitator, extrem de variat. Pe lângă plimbările pe lac, vizitatorii se pot plimba pe alei cu trăsura (sania, dacă e iarnă) trasă de cai sau cu biciletele și trotinetele ce pot fi închiriate chiar de acolo, din muzeu. Cârciumioara, hanurile și spațiile de cazare din interiorul muzeului fac agreabilă rămânerea peste noapte aici, o expriență care cu siguranță încântă pe oricine.
Așezat în vecinătatea Grădinii Zoologice, muzeul ASTRA din Sibiu este un loc unic în România, care trebuie neaparat vizitat, căci dezvăluie vizitatorilor imaginea vieţii rurale de pe întreg cuprinsul ţării noastre, iar bogăția de informații pe care o oferă acesta, ca și plăcerea de a petrece timp de calitate în aer liber sunt, pentru oricine îl vizitează, un câștig. Nu degeaba, acest muzeu se bucură anual de vizita a mii de turiști români și străini, iar, pentru ceea ce oferă, Muzeul ASTRA a fost catalogat cu 3 stele Michelin în Ghidul aniversar Michelin alături de Muzeul Național de Artă al României și Muzeul Țăranului Român.
De reținut:
- Muzeul ASTRA din Sibiu continuă valoroaselor tradiții ale primului muzeu etnografic-istoric al românilor din Transilvania, fondat la Sibiu, în anul 1905 și închis în 1950, din motive „ideologice”.
- Istoria muzeului începe în 1963 ca un „muzeu al tehnicii populare”, care-și propunea să ilustreze întreaga creație tehnică populară tradițională din România.
- Este considerat cel mai mare și cel mai bogat muzeu în aer liber, conținând cam 10 km. de alei, un lac de 6 hectare, 149 monumente, 346 construcții și peste 20 000 obiecte de inventar funcțional.
- Pe lângă faptul că este un obiectiv turistic vizitat de numeroși turiști români și străini, acest spațiu muzeal este un adevărat „museum vivum”, aici desfășurându-se numeroase evenimente culturale: Festivalul Național al Tradițiilor Populare, Zilele Academiei Artelor Tradiționale, Festivalul Internațional al Filmului Antropologic (bienal), Festivalul Internațional „Cântecele Munților” (anual), Olimpiada Națională „Meșteșuguri Artistice Tradiționale”, Târgul Creatorilor Populari din România (15 august) și Târgul Internațional al Meșteșugarilor.
- A fost numit de către muzeologul olandez Bernet Kempers, încă din anul 1966, „cel mai frumos muzeu în aer liber din Europa”.
- Locație: la 3 km de orașul Sibiu, în partea de sud a localității, pe șoseaua care face legătura între Sibiu și Rășinari.
- Coordonate geografice 45°45′14.8″N 25°6′46.5″E
